Selectaţi limba
Menu
Primăria Şoimuş
Siteul oficial al comunei Şoimuş

Localităţi Componente

Teritoriul administrativ al comunei Şoimuş este compus din 9 sate :
- Şoimuş – sat centru de comuna
- Bălata – situat la 3 km
- Bejan – situat la 3 km
- Boholt – 5 km
- Căinelu de Jos – 4 km
- Chişcădaga – 6 km
- Fornădia – 8 km
- Păuliş – 4 km
- Sulighete – 13 km

     
Şoimuş –
sat centru de comună. Este situat în partea sudică a unităţii administrativ – teritoriale. Partea de Sud a localităţii este mărginită de râul Mureş. Satul este de tip adunat, cu unele tentacule . Pe teritoriul lui s-au descoperit vestigii preistorice aparţinând Culturii Turdaş, ale epocii timpurii a bronzului, precum şi urme arheologice de epocă romană. Localitatea are 414 case şi peste 1130 de locuitori. Satul este bine reprezentat din punct de vedere economic: se produce mobilier pentru export, se realizează confecţii textile şi confecţii metalice. Şi agricultura aduce venituri locuitorilor, aici desfăşurându-şi activitatea o asociaţie agricolă.


Bălata – este un sat amplasat în partea de S – E a comunei. Configuraţia lui este de tipul înşiruit-adunat. În sat sunt construite 128 de case, locuite de 392 de persoane. Majoritatea caselor se află de-a lungul DJ 761 care face legătura între municipiul Deva şi comunele Hărău şi Certej. Economia localităţii este dată de agricultură şi de unităţi de creştere a păsărilor pentru carne, precum şi de prelucrare a cărnii. La Bălata există şi o fermă cu peste 200 de vaci-elită.


Boholt – situat în partea de N – E a comunei, satul este unul de tip înşiruit, de-a lungul Văii Boholtului şi a DJ 761 A. Este zona cu unele dintre cele mai atractive peisaje de la nivelul comunei Şoimuş. Aici se află o rezervaţie naturală situată pe Valea Teiului, ce include un sector de chei, săpat de respectiva vale. Tot aici în sat se află şi importante izvoare de apă minerală. Aşezarea a fost locuită încă din preistorie, dovada fiind urmele Culturii Coţofeni. A fost semnalată şi o aşezare aparţinând Culturii Petreşti, ca să nu mai vorbim de urme de locuire romană – villa rustica. În zonă au fost descoperite şi materiale arheologice medievale şi mai apoi s-au făcut descoperiri monetare de sec XVII. Satul Boholt are în prezent 141 de case şi 330 de locuitori. Potenţialul economic al localităţii este dat de izvoarele de apă minerală şi de fabrica de îmbuteliere a acesteia. Apa minerală de Boholt este carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă. Este utilizată în boli digestive şi renale şi ca apă de masă.


Bejan –
este cel de-al treilea sat (după Bălata şi Şoimuş) a cărui latură sudică este scăldată de apele râului Mureş. De fapt, în zona respectivă apele Mureşului sunt zăgazuite de un baraj (la Mintia) formând un mic lac de acumulare (pentru termocentrală). Din zona Bejan provin şi unele vestigii preistorice – topoare din andezit şlefuite şi perforate – aparţinând Culturii Coţofeni. În sat s-au descoperit urme de epocă romană printre care mina şi cariera de la Bejan. Localitatea se află în S – V comunei. Satul este de tip adunat. Este locuit de 268 persoane. Are 126 de case. Pe teritoriul satului se află cel mai modern târg de animale din judeţul Hunedoara, renumit şi în judeţele limitrofe atât prin animalele ce se aduc în târg cât şi prin alte categorii de mărfuri destinate vânzării.


Păuliş - 
aşezat în partea de vest a comunei, satul se întinde de-a lungul şoselei ce se îndreaptă spre NV, spre satul Băiţa. Satul Păuliş se găseşte la o depărtare de 5 km de centrul comunal, pe cursul mijlociu al pârâului Căian, la poalele dealului Muncelul. În sat sunt construite 73 de case, locuite de 266 de persoane. Până la ultima reorganizare administrativ teritorială a ţării, Păulişul a fost centru comunal.


Chişcădaga –
este a doua aşezare din comună ca număr de locuitori, după satul de centru. Localitatea este amplasată în partea de Nord a comunei, învecinându-se cu alte sate aparţinătoare comunelor Băiţa şi Certejul de Sus. Satul este de tip adunat numărând 151 de case şi 425 de locuitori. În Chişcădaga sunt localizate două importante unităţi de producţie din industria materialelor de construcţie: fabrica de lianţi şi fabrica de var. Din acest motiv se poate spune că este satul cel mai bine reprezentat economic de la nivelul comunei, aducând importante venituri băneşti la bugetul local.



Sulighete - situat la 12 km depărtare de centrul comunal, pe un drum de ţară pietruit, satul este aşezat pe cursul superior al văii pârâului Vălişoara. Străjuit de înălţimile dealurilor Corbul, Păiuşul, Măreşti, Părăieşti şi Stîlpul, satul Sulighete are în componenţă un număr de 106 gospodării conform statisticilor din anul 2013 şi 267 locuitori conform recensământului din anul 2011.


Fornădia - se află pe artera de circulaţie Deva- Brad, la o distantă de 10 km de centrul comunei. Satul Fornădia este străjuit de către dealulrile Pârveşti. În sat sunt construite 98 de case, locuite de 205 persoane.


Căinelu de Jos - Satul este situat în partea de Vest a comunei. Vestigii preistorice (un topor de piatră slefuită) şi vestigii romane (monede şi aşezări minereşti) atestă vechimea acestei localităţi. Explicabil de ce, fiindcă şi această aşezare se află pe una din treptele din imediata apropiere a râului Mureş, dar şi în vecinătatea unor exploatări de aur din zonă. Aşezarea este de tip înşiruit, majoritatea celor 73 de case aflându-se de-a lungul DN 76 Deva – Brad. Satul numară 266 de locuitori.