Comuna Şoimuş este o comună bine închegată, care a suferit numeroase modernizări prin proiectele de investiții și dezvoltare ce s-au implementat în anii trecuți și inclusiv în anul acesta. Primarul comunei Şoimuş Irimie Mihai Gabriel, a încercat și a reușit, în ultimii 2 ani, de când a preluat funcția de primar, să transmită tuturor tinerilor din comună dragostea pentru tradițiile și portul popular local. Pentru a promova aceste tradiții dânsul a organizat concursul de dansuri și cântece populare „Moștenitorii Folclorului Şoimuşian”, concursul de colinde tradiționale și nu în ultimul rând a creat două formații de dansatori care astăzi ne reprezintă comuna cu mândrie în numeroase țării și localități: Ansamblul Folcloric Şoimuşiana și Muguri
Localități Componente
Teritoriul administrativ al comunei Şoimuş este compus din 9 sate :
– Şoimuş – sat centru de comună
– Balata- situat la 3 km
– Bejan – situat la 3 km
– Boholt – 5 km
– Cainelul de Jos – 4 km
– Chiscadaga – 6 km
– Fornadia – 8 km
– Păuliș- 4 km
– Sulighete – 13 km
Şoimuş – sat centru de comună. Este situat în partea sudică a unității administrativ teritoriale. Partea de Sud a localității este mărginită de râul Mureș. Satul este de tip adunat, cu unele tentacule. Pe teritoriul lui s-au descoperit vestigii preistorice aparțînând Culturii Turdaș, ale epocii timpurii a bronzului, precum și urme arheologice de epoca romana. Localitatea are 414 case și peste 1130 de locuitori. Satul este bine reprezentat din punct de vedere economic: se produce mobilier pentru export, se realizeazs confecții textile și confecții metalice. Ași agricultura aduce venituri locuitorilor, aici desfasurandu-și activitatea o asociație agricola
Bălata – este un sat amplasat în partea de S E a comunei. Configurația lui este de tipul înşiruit-adunat. În sat sunt construite 128 de case, locuite de 392 de persoane. Majoritatea caselor se afla de-a lungul DJ 761 care face legătură între municipiul Deva și comunele Hărău și Certej. Economia localității este dată de agricultură și de unități de creștere a păsărilor pentru carne, precum și de prelucrare a cărnii. La Balata există și o fermă cu peste 200 de vaci-elita
Boholt – situat în partea de N – E a comunei, satul este unul de tip înşiruit, de-a lungul Văii Boholtului şi a DJ 761 A. Este zona cu unele dintre cele mai atractive peisaje de la nivelul comunei Şoimuş. Aici se află o rezervaţie naturală situată pe Valea Teiului, ce include un sector de chei, săpat de respectiva vale. Tot aici în sat se află şi importante izvoare de apă minerală. Aşezarea a fost locuită încă din preistorie, dovadă fiind urmele Culturii Coţofeni. A fost semnalată şi o aşezare aparţinând Culturii Petreşti, ca să nu mai vorbim de urme de locuire romană – villa rustică. În zonă au fost descoperite şi materiale arheologice medievale şi mai apoi s-au făcut descoperiri monetare de sec XVII. Satul Boholt are în prezent 141 de case şi 330 de locuitori. Potenţialul economic al localităţii este dat de izvoarele de apă minerală şi de fabrica de îmbuteliere a acesteia. Apa minerală de Boholt este carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă. Este utilizată în boli digestive şi renale şi ca apă de masă.
Bejan – este cel de-al treilea sat (după Bălata şi Şoimuş) a cărui latură sudică este scăldată de apele râului Mureş. De fapt, în zona respectivă apele Mureşului sunt zăgăzuite de un baraj (la Mintia) formând un mic lac de acumulare (pentru termocentrală). Din zona Bejan provin şi unele vestigii preistorice – topoare din andezit şlefuite şi perforate – aparţînând Culturii Coţofeni. În sat s-au descoperit urme de epocă romană printre care mina şi cariera de la Bejan. Localitatea se află în S – V comunei. Satul este de tip adunat. Este locuit de 268 persoane. Are 126 de case. Pe teritoriul satului se află cel mai modern târg de animale din judeţul Hunedoara, renumit şi în judeţele limitrofe atât prin animalele ce se aduc în târg cât şi prin alte categorii de mărfuri destinate vânzării.
Păuliş – aşezat în partea de vest a comunei, satul se întinde de-a lungul şoselei ce se îndreaptă spre NV, spre satul Băiţa. Satul Păuliş se găseşte la o depărtare de 5 km de centrul comunal, pe cursul mijlociu al pârâului Căian, la poalele dealului Muncelul. În sat sunt construite 73 de case, locuite de 266 de persoane. Până la ultima reorganizare administrativ teritorială a ţării, Păulişul a fost centru comunal.
Chişcădaga – este a doua aşezare din comună ca număr de locuitori, după satul de centru. Localitatea este amplasată în partea de Nord a comunei, învecinându-se cu alte sate aparţinătoare comunelor Băiţa şi Certejul de Sus. Satul este de tip adunat numărând 151 de case şi 425 de locuitori. În Chişcădaga sunt localizate două importante unităţi de producţie din industria materialelor de construcţie: fabrica de lianţi şi fabrica de var. Din acest motiv se poate spune că este satul cel mai bine reprezentat economic de la nivelul comunei, aducând importante venituri băneşti la bugetul local.
Sulighete – situat la 12 km depărtare de centrul comunal, pe un drum de ţară pietruit, satul este aşezat pe cursul superior al văii pârâului Vălişoara. Străjuit de înălţimile dealurilor Corbul, Păiuşul, Măreşti, Părăieşti şi Stîlpul, satul Sulighete are în componenţă un număr de 106 gospodării conform statisticilor din anul 2013 şi 267 locuitori conform recensământului din anul 2011.
Fornădia – se află pe artera de circulaţie Deva- Brad, la o distanţă de 10 km de centrul comunei. Satul Fornădia este străjuit de către dealurile Pârveşti. În sat sunt construite 98 de case, locuite de 205 persoane.
Căinelu de Jos – Satul este situat în partea de Vest a comunei. Vestigii preistorice (un topor de piatră slefuită) şi vestigii romane (monede şi aşezări minereşti) atestă vechimea acestei localităţi. Explicabil de ce, fiindcă şi această aşezare se află pe una din treptele din imediata apropiere a râului Mureş, dar şi în vecinătatea unor exploatări de aur din zonă. Aşezarea este de tip înşiruit, majoritatea celor 73 de case aflându-se de-a lungul DN 76 Deva – Brad. Satul numără 266 de locuitori.
